Graiesc Moldoveneste: Flota Țării Moldovei

Flota Țării Moldovei

Facebook Odnoklassniki

Corabiile lui Stefan cel Mare navigau pînă în Creta

In sec. al XII-lea în porturile din Cetatea Albă, Chilia, Vicina, Brăila si Galați soseau foarte multe nave genoveze și venețiene. Volumul tranzactiilor prin portul Vicina, de exemplu, era egal cu cel al tuturor porturilor Crimeei luate la un loc. Avînd o prezență mai îndelungată la litoralul Mării Negre, Moldova a avut și o activitate măritimă bogată. Navele comerciale își aveau bazele în porturile Galați, Chilia și Cetatea Albă, care erau puternice centre comerciale și de transport. Țara Moldovei din acea perioadă avea și o puternică flotă militară, condusă de comandanți de flotă care purtau numele de Duce Campestru.

La sfîrșitul secolului XIV, cetățile și porturile Moldovei de la gurile Dunării și de pe litoralul Mării Negre au devenit porțile comerciale ale Europei la Marea Neagră. Aici se acumulau imense cantități de mărfuri și încărcături comerciale din toate colțurile Moldovei precum și cele aduse din țările europene pe Dunăre, pe mare și pe uscat - din Ungaria, Austria, Germania, Polonia si Țările Baltice. Șiruri de care încărcate cu mărfuri ale negustorilor răsăriteni din Kiev și Rusia, venind prin vadurile Nistrului, erau primite în porturile moldovenești unde se întalneau căile comerciale de pe rîuri și mare cu cele de pe uscat. Aici se realizau schimburi comerciale cu negustorii-navigatori din Turcia, Veneția, Franța, Spania, Genova, Egipt, Siria, Grecia, s.a. Avînd o flotă comercială puternică, negustorii și navigatorii moldoveni transportau pe mare nu numai mărfurile și produsele proprii, ci și încărcăturile de tranzit ale negustorilor străini. În prima jumătate a sec. XV, nobilii feudali și negustorii bogați din Țara Moldovei aveau corăbii mari, ca, de exemplu, caraca venețiana cu care participau și la traficul maritim îndepărtat prin Marea Egee, Marea Mediterană, pînă și în Oceanul Atlantic.

Primele consemnări referitoare la flota Moldovei medievale datează de la asediul Chiliei din 1465. Moldova maritimă, cu porturile Cetatea Albă și Chilia, era la acea vreme singura opozanta a turcilor pe ape, după ce cetatea genoveză Caffa fusese ocupată de turci la asediul din 6 iunie 1475, iar comerțul genovez la Marea Neagră încetase. Documentele vremii confirmă forța militară a „flotei” moldovenești. În 1475, navele turcești care se întorceau cu prada de la asediul Caffei au fost capturate de către pînzarele moldovenești din Chilia și Cetatea Albă. Istoricii menționează ca, în sec. al XV-lea, flota Moldovei realiza transporturi pe Marea Neagră spre Istanbul, trecea în Mediterana, prezența pînzarelor moldovenești fiind semnalată chiar în Insula Creta.

 

Reconstrucția după desene

„Inginerii navali din Cetatea Albă, Chilia și din leagănul flotei moldovenești - portul Galați - au perfectat și unificat în această navă cele mai reușite realizări constructive proprii cu cele mediteraneene. Impodobind pînzarul cu elemente originale moldovenești, ei i-au dat o formă unică, fără asemănare”, demonstrează Ion Friptu. Din considerente financiare fostul inginer naval nu a putut realiza pînă în prezent reproducerea la scara 1:1 a pînzarului. Ceea cu ce se poate lauda este reproducerea cu exactitate a modelului vaselor moldovenești de pe la anul 1500 care aveau prora (partea din față a unei nave) înaltă și întoarsă ca la gondole, pupa (partea de dinapoi a corpului unei nave) taiată drept și terminată cu două coarne. Cîrma (piesă mobilă care servește la menținerea sau la schimbarea direcției de mers a unei ambarcații, a unei nave) nzarelor era formată din două rame solide, cîte una în fiecare bord, întărite cu fier la pană (parte a cîrmei unei nave, care poate fi rotită în jurul unui ax vertical și asupra căreia se exercită presiunea apei cînd se schimbă direcția de mișcare a navei), iar copastia (bord) era închisă numai în parte, pentru a putea fi utilizate și rame.

Ion Friptu spune că este pasionat nu doar de corabiile Moldovei, dar și de istoria acestora. Chiar daca a fost destul de dificil să stabilească nomenclatorul și terminologia ramurii studiate, el a reușit să descrie cu exactitate toate elementele folosite de străbuni la construcția navelor. Acum își dorește cel mai mult ca flota moldovenească să nu ramînă doar în istorie, dar să revină ca un prilej de mîndrie pentru noi. „Trăiesc cu ideea de a executa reproduceri, nu la scara 1:1, dar mai mici, de șalupe care ar fi perfecte pentru a naviga pe Nistru sau pentru a fi antrenate în cercetări științifice importante”, îmi destăinuiește pasionatul meu interlocutor. Doar argumentul că pe o astfel de navă marinarii moldoveni navigau, în urma cu o jumatate de mileniu, pe Mediterana pînă în Insula Creta sau în porturile italiene ar însemna pentru turiști o atracție deosebită, consideră Ion Friptu.

Pînă atunci, însă, marinarul ramîne fidel indeletnicirii de a construi nave în miniatură. Lucrează asupra unei nave trei - patru luni și folosește doar materiale identice celor pe care le utilizau strămoșii noștri - din stejar și frasin. În prezent colecția sa include o monoxilă, o tumbasa, pînzarul militar și cel comercial, pe care însă nu dorește să le vîndă cu toate că pe piață, de exemplu, prețul pentru modelul unei fregate sau al unui galion poate ajunge pînă la șapte-opt sute de dolari.

 

http://www.timpul.md/articol/o-noua-viata-pentru-corabiile-lui-stefan-cel-mare-7081.html

 

Галац ….молдавский парусник, который является точной копией парусника, принадлежавшего молдавскому торговому флоту времен правления Стефана Великого (1457-1504). Копия была построена в год Стефана Великого в 2004 году в ознаменование 500-летия кончины великого правителя Молдовы. Строителей вдохновляли фрески монастырей на севере запрутской Молдовы и хроники того времени. Данный корабль совершает круизы по реке Дунай, и по каналу Дунай - Черное море, а также по Черному морю, воспроизводя торговые пути, по которым плавал торговый флот молдавского господаря Стефана III Великого

 

 

Copyright 2012 © Graiesc.md
Developed by webinmd.com