Amfilohie Hotiniul, De obște gheografie, Iași, 1795

 

”De obște gheografie pe limba moldoveniască scoasă de pe Gheografie lui (Claude) Buffier, după orînduiala care acum mai pre urmă s-au așăzat în Academie de la Parizi.

Acum întîi tipărită: în zilele Prea Luminatului, și Prea Înălțatului Domnului nostru Alexandru Ioan Calimah V(oe)v(o)d.

Cu blagoslovenia, și cu toată cheltuiala Preosfințitului Mitropolit a toată Moldavia, Kirio Kir: Iacov. Întru a Preaosfinției Sale tipografie, în Sfinta Mitropolie, în Iași.”

 

”Scară de tot ce să cuprinde întru această carte”

 

”Gheografie, este cuvînt grecesc, alcătuit din doaî cuvinte, ghi, şi grafie, care în limba noastră altă nu zice fără de cît, scrisoarea pămîntului. şi la această învăţătiră, este de trebuinţă de aşti mai diintîi aceste cuvinte, (sau nume,) şi ale înţelege bine, care slujesc la aceasta, Răsăritul, apusul, amiază zi, miază noapte pămînt întărit,, (au statornic,) pămînt ostrov, limbă de pămînt, ostrov prins de pămînt, ori giumătate ostrov.

În mări, să chiamă colfuri (sau boazuri) strîmtori […]”

 

”Crîmul, în vremile cele de demult, era scaun înpărătesc al schitilor, care să numea de greci, Hersonul Tavrii, aicea stăpînea Hagan înpăratul schitilor, și cuprindea cu stăpînirea și o parte din Basarabie. Iară pe urmă luîndu-să supt purtarea de grije a Turcilor, s-au ținut pănă la anul 1791. Iară întru acest an la așăzarea păcii ce s-au făcut cu moscalii s-au dat cu tot locul său sub stăpînirea moschicească, pînă în apa Nistrului.

Iară o parte din Basarabie, (care acum să numește Bugeag) să stăpînește de turc, cu trei cetăți, Smilul, Cetatea Albă, și Tighinea, care de turci să numesc, Ismail, Akerman, și Bender. Această parte de Basarabie, odată era o parte dea Moldavii, după cum arată hrisoavele cele vechi, și semnul Bour, care este în poarta Cetății Albe, unde întră Nistru în Marea Niagră.

Moldova, are al său Domn, care să numește Voevod, are scaun Tîrgul Eșului, și al Sucevii, dar fiind Țara închinată turcilor, dă dajde. Hotarăle Moldovii, să încep din vîrvul munților, despre apus, și despre răsărit, (era odată cu Marea Niagră) iară acum cu Bugeagul.

Asemenea și Ungrovlahia, are al său Domn al căruia scaun este în București, și în Ploești, cu dajde la Poarta Țarigradului.

Bulgaria, odată ave Craiul său, al căruia scaun era Sofie, dar acum șade un Beiu turc.

Bosna, iar era crăie, al cărue scaun era Saraiu, dar înpăratul Mehmet al doile, prinzînd pe Stefan Craiul, l-au belit de viu fără de nici o milă, în anul: 1463. Iar Crăiasa lui, au fugit la Roma cea veche.

Croația, este o parte a turcului, și o parte a vinețienilor.

Dalmație, iarăși este o parte a turcilor, și o parte a Vineției. În partea turcilor, este Cetatea Nareta, și în partea vinețienilor, Spalatru, este și altă cetate în Dalmație, care să cheamă Raguza, și această cetate este republică, dar cu dajde la turci, și își fac banii săi, (care agiung și pe la noi) ce să numesc ruble holovche […]”