Graiesc Moldoveneste: LIMBA MOLDOVENEASCĂ

LIMBA MOLDOVENEASCĂ

Facebook Odnoklassniki

1)

Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei

 

Pentru limba moldovenească

Așijderia și limba noastră den multe limbi este făcută și ne e mestecat graiul nostru cu al vecinilor de prenpregiur, măcar că de la Răm ne tragem, și cu a lor cuvinte ni-s mestecate. Cum spune și la predosloviia leatopisățului celui moldovenesc de toate pre rîndu: ce fiind țara mai de apoi ca la o slobodzie, de prenpregiur venind și descălecăndu, din limbile lor s-au amestecat a noastră: de la rămleani, cele dzicem latină, păne, ei dzic panis, carni, ei dzic caro, găina, ei dzic galena, muere, îi dzic mulier, femeia – femina, părinte – pater, al nostru – noster, și altele multe den limba lătinească, și de-am socoti pre amănuntul, toate cuvintele li-am înțeleage.

 

2)
ÎNVĂŢĂTURĂ ÎNSUŞI STĂPÎNITOAREI MĂRIRI ECATERINII II. Cătră orînduita Epitropie preste alcătuirea arătării a unii noao LEGIUITOARE CONDICĂ. Tălmăcită pre limba moldovenească, şi tipărită prin îndemnarea luminatului Gheneral Feldmarşal şi a feal de feal de ordine Cavalier şi poruncitoriul Armiei cei din tăi, GRAF PETRU ALEXANDROVICI RUMIANŢOV cu toată osîrdia şi cheltuiala Prea osfinţitului Mitropolit a toată Moldavia CHIRIU GAVRIIL ; carea s-au tălmăcit de Toma vel logofet. Al anii de la Hristos: .. avgust: ..

 

3) Orînduială pentru sfinţirea bisericii, Iaşi 1809

ACEASTĂ ORÎNDUIALĂ Pentru sfinţirea bisearicii... s-au tălmăcit acum întîiaş dată de pre limba slovenească pre limba moldovenească. În zilele Marelui însuşi stăpînitoriului şi prea Blagocestivului Împărat ALECSANDRU PAVLOVICI a toată Rossia
Şi s-au dat în tipariu acum a doaoră / Cu voia şi Blagoslovenia Preaosfinţiei sale Chriu Chir GAVRIIL MITROPOLIT şi Exarh a Moldaviei, Valahiei şi a Basarabiei. - Iaşi, 1809.

 

4)
Instrucţie în scurt, Iaşi


Instrucţie î scŭrt de Prinţipurile ighieismului sau a sistemiĭ morizoniáne, şi de îtrebuinţare doftoriei universale de vegetaluri compusă după sistemul ighieistic Tolhausen Tălmăcită în limba moldovenească de D. Camenariul C. Veisa Iaşii : În Tipografie S. Mitropoliei

 

5)
Alcătuire înaurită a lui Samuil Ravvi jidovului, mustrînd rătăcirea jidovilor Acum întîi tălmăcită pre limba moldovenească de Toma vel logofăt prin osîrdia a prea cinstitului dumisale Ioan Cantacozino vel vis fiul răposatului Iordache vel logofăt Învremea stăpînirii aprea puternicii, şi prea milostivii ÎMPĂRATRIŢII a toată rosia ECATERINII aldoilea; Tipăritu-s-au această carte cu toată cheltuiala dumisale numitului vel vis ; Prin blagoslovenia a prea osfinţitului Mitropolit a toată Moldavia chiriu chir Gavriil 

întru asa tipografie  în iaşi la anul de la HS: ... dechemvrie: ..

 

6)
Gramatica teologhicească, Iaşi

GRAMATICA TEOLOGHICEASCĂ
Scoasă în limba moldovenească depe Bogoslovia lui Platon,...

CUVÎNT ÎNAINTE

Cătră Cetitoriu...
...Pentru aceasta mam îndemnat, de ascoate această cărticică pre limba noastră moldovenească, pentru învăţătura pravoslavnicii credinţă...

 

7)
Slujba, Iaşi 1815


SLUJBA LA pomenirea Sfîntului slăvitului mare glăsuitoriului PROROC ISAIA Carea s-au alcătuit de prea cuviosul arhimandrit şi dascal chir Teodorit Şi s-au tălmăcit în limba moldovenească de dumnealui chir Iordache gramaticul ;

Cu voia şi blagoslovenia prea Sfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit a toată Moldavia Chirio Chirio Veniamin şi o au dat în tipariu cu a prea cuvioşiei sale cheltuială

 

8)
Adunare de ofisuri şi deslegări în ramul giudecătoresc, Iaşi 1844


Adunare de ofisuri şi deslegări în ramul giudecătoresc, slobozite de la întronarea preaînalţatului domn Mihail Grig. Sturza, pănă la anul 1844, iulie 9, cercetate, din poronca Înălţimei Sale, de o Comisie speţială şi publicate de Dimitrie Hasn

ÎNALTA REZOLUŢIE
Prin Postelnicie se va face cunoscut consulaturilor, că în limba Franţuzească poate fi numai corespondenţia diplolamaticească, iar în toate celelalte, trebue a se întrebuinţa, după pilda de mai înainte, limba moldovenească, şi de acum înainte corespondenţiea, în pricini giudecătoreşti, va urma cu Logofeţiea Drenteaţei.
În 25 Iulie, 1834

 

9)
Curioznică, Iaşi 1785 


Curioznică şi în scurt arătare celor ce iubesc a cerca vrednice învăţături din fiziognomie. Tălmăcită dipe limba nemţască în cea rusască, cum şi pe limba aceasta moldovenească. Iaşi 1785

 

 

10)
Scurtă russască grammatică, Chişinău 1819


„Scurtă russască grammatică, cu tălmăcire în limba moldovenească, pentru ucenicii Seminariei Chișinăului, și alte altor școale din Basarabiia, cu adăogirea cuvintelor și a dialogurilor, ce să întrebuințază mai adesăori în limba russască și moldovenească. Chișinău. În Tipografiia Mitropoliei Chișinăului. Anul 1819.

 

Pentru scoaterea cuvintelor

Scoaterea cuvintelor arată eșirea, feliurimea, și schimbarea cuvintelor. Cuvintele sînt proaste sau alcătuite, începătoare sau scoase. Prost cuvînt este acela, care să alcătuește din vreun cuvînt, adecă: cest-cinste, hleabă-pîine, voda-apă. Alcătuit cuvînt este acela, care să alcătuește din doao sau vrocîteva cuvinte, adecă:cestoliubie – iubire de cinste, hleabopașestvo – arăturile pentru pîine, vodopadă – cădere de apă.”

 

11)
De ale casii voarbe, rusăști și moldovenești, Iași, 1789

 

12)
Amfilohie Hotiniul, De obște gheografie, Iași, 1795

”De obște gheografie pe limba moldoveniască scoasă de pe Gheografie lui (Claude) Buffier, după orînduiala care acum mai pre urmă s-au așăzat în Academie de la Parizi.

Acum întîi tipărită: în zilele Prea Luminatului, și Prea Înălțatului Domnului nostru Alexandru Ioan Calimah V(oe)v(o)d.

Cu blagoslovenia, și cu toată cheltuiala Preosfințitului Mitropolit a toată Moldavia, Kirio Kir: Iacov. Întru a Preaosfinției Sale tipografie, în Sfinta Mitropolie, în Iași.”

 

13)
Catihisis, Viena 1777


Acest de iznoavă tipărit Catihisis s-au tălmăcit şi s-au diortosit prin Stefan Atanasievici, întîiul slavenesc şi moldovenesc Canţelist al Consistoriumului C. C. Bucovinii Viena, 1777

 

14)
Chiriacodromion, Chişinău 1860


Nichifor, Arhiepiscop. Chiriacodromion Sau Cuvinte morale la toate Evangheliile Duminicilor preste an... Tălmăcite pe limba Moldoveneasca întocmai cu ceale tiparite la anul 1819 în / Tipografia Preasfintitului Sinod în Moskva în limba Slăvineasca, de învăţaţii Dascali / Gherontie şi Grigorie ce au fost mai în urmă Mitropolit al Ţării Romîneşti şi tipărite în Tipografia Episcopiei în Buzeu. Iară de pe aceasta sau tipărit în Tipografia Casei Arhiereşti, la anul dela naşterea lui Hs,1860.

 

15)
Invăţătură, Chişinău 1863


Invăţătură, scoasă din Pravilele Sfinţilor Apostoli şi a Sfinţilor Părinţi, care se dă in Scris de la Arhiereu Preotului celui de nou Hirotonisit, ca să o cetească adesăori = Поучение святительское к новопоставленному Иерею, даемое ему на свитце, частаго ради прочитания, выписан – // ное из правил С[вя]тых Ап(о)[сто]л и с[вя]тых О[те]ц. S-au tălmăcit din limba slavonească in limba moldovenească, şi s-au tipărit acum a treia oară in Tipografia // Casei Arhiereşti in Chişinău la anul 1863,// in luna lui iunie. Ed. a 2-a. –Chişinău : Tipografia Casei Athiereşti, 1863.

 

16)
Гурие [Гросу], Архимандрит. Букоавна молдовиняскэ / алкэт. де миссионерюул Епархиал Архимандритул Гурие. – Кишинэу : Тип. Епархиалэ, 1909

 

17)
Acatistul, Chişinău 1860


“Acatistul / Preasf[i]ntei Stăpinei noastre / Născătoarei de Dumnezeu / Bucuria tuturor scirbiţilor./ / S-au tipărit din nou de pe cărticica tălmăcită din limba rusască pe cea / moldovenească de arhimandritul Natail [Danilevskii], / tipărită in Chişinău, la anul 1860. –Chişinău : Tipografia Eparhială, 1909″

 

 

19) 
Regulamentul organic al Moldovei

 

art.421. - Cursul tuturor îmvăţăturilor va fi în limba moldovenească, nu numai pentru înlesnirea sholerilor şi cultevirea limbii şi patriei, ce încă şi pentru cuvîntul că toate pricinile publice trebue să se tractarisască în această limbă, pe care lăcuitorii o întrebuinţază şi în sărbările bisericeşti.

 

Art. 187. - Comitetul de sănătate va alcătui, în limba moldovinească şi în alte, şi va publicui fară întârziere regulile pentm numărul zilelor carantinii ce vor fi datori a faci călătorii şi matrozii, chipul curăţirei vasălor şi a mărfurilor, înmagazinuire acestor din urmă şi măsurile feritoare ce au a să păzi pentm toate interesurile de negoţ.

CAP.III : FINANȚE.

Anecsa Litera F.

Reglement munițipal pentru orașul Eșii

SECȚIA VII

Despre sfatul doftoresc

Art.LXXV - Spițării trebue să aibă cu îndestulare toate materialurile după farmacopiea austriacească și vor vinde doftoriile după tacsie ce se va așeza de către sfatul doftoresc, cercetat și întărit de către comitetul chentral. Această tacsie tipărindu-se se va publicarisi îndată în limba moldovenească...

 

 

.

Comisia doftorilor

Art. XCVI.

V. Comisia va ave un scriitori pentru corespondenţia în limba moldovinească. Acest cinovnic, întărindu-să de cătră Comitetul sănătăţii, va priimi cîte douî sute lei pe lună, din care va purta şi cheltuiala canţeleriei. Aceşti bani să vor plăti din suma hotărîtă pentru casa doftorească.

 

20)
Contele F. v. Karaczay în lucrarea sa etnografică "Die Moldau, Wallachey, Bessarabien und Bukowina. Neueste Darstellung dieser Länder, nebst Kupfern, verschiedene Trachten derselben vorstellend" (Wien 1818): 


„Locuitorii ţării se numesc pe sine «moldoveni» şi nu «rumuni», precum cei din Valahia, susţinînd că n-ar fi urmaşii romanilor
şi că ar fi locuit provincia înainte de venirea acestora“.(p. 8)


„Limba comună a ţării este moldoveneasca, iar în Valahia, limba valahă, numită şi romana, fiindcă e socotită cu toată sinceritatea o fiică degenerată a vechii limbi latine.” (p. 33-34)


„Aceasta [limba moldovenilor la timpul respectiv, n. n.] este un amestec straniu al unui dialect slav cu limba latină şi cea italiană, nu fără bogăţie şi nici fără armonie sonoră, avînd deosebit de mulţi diftongi. Ea se foloseşte pentru scris şi pentru tipar. Limba curţii şi a înaltei societăţi este însă exclusiv greaca. Cineva s-ar înşela amarnic dacă ar crede că s-ar putea descurca cu limba ţării la curtea principelui Moldovei sau al Valahiei. Aceasta este aproape dispreţuită de cei din înalta societate, şi foarte mulţi greci, precum însuşi principele de atunci al Moldovei, Calimachi, sau principele Caragea din Bucureşti, nu o vorbesc deloc.” (p.34-35)

21)

Critil și Andronius, Iași, 1794

”Acum întîi tipărit, în zilele Pre Luminatului și Pre Înălțatului Domnului nostru, Mihaiu Constandin, Suțul Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn Țării Moldaviei. Cu blagoslovenia și toată cheltuiala Preasfinții Sale Chiriu Chir Iacob [Stamati] Arhiepiscop și Mitropolit Moldaviei. Pre cît s-au putut tălmăci noao capete pănă acum, de pre limba grecească, pre limba noastră moldovenească s-au dat în tipariu, în tipografia Preasfinții Sale, cea din nou făcută, în Sfinta Mitropolie, în Iași.

Această dară minunată carte giudecîndo noi că este vrednică de a să da la lumină în stambă [teasc de tipografie] pre limba noastră Moldovenească, știință șii înțelegătorilor cetitori o am giudecat a fi de trebuință asă da la lumina neamului moldovenesc.

22)
Triod, Iaşi, 1747


"Fireşte ce lege dreaptă mă sileşte pre mine (prea înălţate şi de Dumnezău credincioase Doamne), ca să închin măririi tale cu datorita cinste şi evlavie pre acest de suflet folositoriu Triod, care acum cu cheltuială nu puţină vruiu ca să tipăresc, pre limba moldovenească, spre săvărşita înţălegere, şi urmata folosinţa lăcuitorilor Ţării aceştia..."

 

23)
Pomelnicul de la Voroneţ, 1775

"am cercaşi am adus dascal ca acela în numita mănăstîre pe sfinţie sa, chir Vartholomei Madzerianul, arhimandritul, carele în multe dyile s-au ostenit, au tălmăcit, au tîlcuit şi au scris acest pomialnic, după orînduiala ce arată gios:
1. Au tălmăcit di pi sîrbiia şi au scris // pe moldoveniia tot pomialnicul acela ;i de acmu tuturor moldovenilor le va fi cu înţălegere..."

 

24)
Nicolae Costin, Ceasornicul domnilor

"Cartea ce să chiamă Ceasornic domnilor, izvodit întîiu den vechile a Rîmului istorii, din cărţi streine scos pre limba moldoveniască de răpăosatul Neculai Costin, ce-au fost ve-log(ofăt). Iară acmu de iznoavă cu poronca şi cu cheltuiala mării-sale luminat domnului nostru Io Nicolae Alexandru coevod şi oblăduitoriu Ţării Moldovei, s-au scris în oraş, în Iaş, în anul de zidirea lumiei 7222 (=1713)

 

25)

Primul dicționar moldovenesc-rusesc, editat în Moldova în anul 1789.

 

ÎN SCURT

Adunare numelor după Capetile ce sau așezat cu doao Limbi întru folosul celor ce vor vrea a învăța limba Rusască și Moldovenească.

Tipărit la Iași.

 

26)

Gramatica teologhicească

Amfilohie Hotiniul, Iaşi 1795, partea expoziţiei din Casa lui Dosoftei din Iaşi

"Grammatica teologhicească.

Pe limba moldovenească. 

Cu întrebări Şi răspunsuri Povăţuitoare cătră credinţa evanghiliei Şi mai întîi pentru cunoştinţa Dumnezeirei şi a însuşi omului pre sine."

 

27)

Cuvîntelinic Ruso-Moldovnesc, partea I-ia şi a II-a,

Daţco Petr Antonov, Editura di Stat a Moldovii Tirişpolea anu 1930

 

28)
Cuvîntelinic Russesc și Moldovnesc, Ceakir 1909
Și vorbirele pe limba russascî și moldoveneascî

 

29)

Glasul Basarabiei, 1913. № 21.

De la Redacție.

Rugăm prea plecat pe toți scriitorii Moldoveni, să ni trimită, fără plată, macar parte din scrierile lor, pentru a le tipări în gazeta «Glasul Basarabiei», și pentru ca mai tîrziu să putem alcătui și deschide în Chișinău o bibliotecă pentru toți Moldovenii din Basarabia și alte gubernii ale Împărăției Rusești, cari doresc și vor ave putința fără nici-o cheltuială, să cetiască și să se lumineze în limba moldovenească.

Cîntecele naționale, doinele Moldovenilor, cîntările bisericești ș. a. puse pe note, ar fi de mare folos Moldovenilor din Basarabia, cari nu știu să cînte moldovenește, de cît doar «Știi tu»… «Am un leu»… «Nu-s parale nu-s»… și încă cîteva la fel.

[…]

Nu vor lipsi din biblioteca aceasta și cărțile rusești, dacă se vor găsi binevoitori între frați noștri Ruși și Moldoveni, să ni dăruiască cît mai multe.

«Parale nu avem», de aceia și îndrăznim a cere cărți moldovenești și rusești fără plată.

Unuia mai ușor îi este să ni trimită fără plată o carte-două, de cît pentru noi ca să plătim la toți…

Dumnezeul Atotputernic va plăti fiecăruia după faptele sale, iar de la noi Moldovenii din Basarabia adîncă recunoștință și dragoste frățască.

Redacția.” 
 

30) 

ERAST

Povestire de o Tragodie Păstorească. Înpărțită în două părți: Și tălmăcită din limba Nemțească în limba Grecească apla (fără meșteșug): de cătră dumneaii ROCSANA SAMURCAȘ Și afierosită (dedicată) iubitoriului său Părinte Dumisale Doftorului DIMITRIE SAMURCAȘ.

Iar acum tălmăcită în limba Moldovenească, de cătră Dumneaii Sardareasa ZOIȚA. din îndemnul Soțului său, dumnealui Sardariul KOSTAKI GRIGORIU
Carele cu a sa chieltuială o au și dato în tipariu la anul 1822

 

Iubitul mieu soțior!

Am spus dumitale că în vremea Părintele miiu răposatul Adamachi Ioann, am învățat puțin Moldovenește, și după moartea sa mai puțin Grecește: pentru aceea miau părut muntele lui Suna tălmăcirea aceasta.

 

31)

ÎNVĂȚĂTURĂ PĂRINTEASCĂ

Alcătuită de Prea Fericitul Patriarhr a sfintei Cetăți al Ierusalimului Chir (domn) ANOIM spre folosul Pravoslavnicilor Hristiani.

Iar acum tălmăcită de pre cea grecească în limba Moldovenească de Prea sfinția sa Chirio Chir MELETIE EPISCOP a sfintei EPISCOPII HUȘULUI, și vechii sfintei Mitropolii Moldaviei.

În zilele Bine Credincesului și Prea Înălțatului Nostru Patrio DOMN IOAN SANDUL STURZA VOEVOD:

Și cu a Înălțimii sale Porunchi și Chieltuială sau dat în tipariu aicea în Tipografia sfintei Mitropolii în IAȘI, spre a să înpărți în dar pe la toate Besearicile Țării aceștia.

Anul 1822. Noemvrie.

32)

Dimitrie Cantemir "Descrierea Moldovei"

 

CAPITOLUL AL IV-LEA 

Despre limba moldovenilor (De lingua Moldavorum)

 

Limba locuitorilor Valahiei şi Transilvaniei este asemenea cu moldovenească (Moldavis lingua); dar rostirea lor este ceva mai aspră, precum: giur, pe care valahul îl rosteşte jur, ca leşescul z sau franţuzescul jDumnedzeu, valah Dumnezăuacmu, valah acumaacela, valah ahela. Mai au şi cîteva vorbe pe care moldovenii nu le ştiu; însă pe acestea nu le folosesc cînd scriu. Se ţin pas cu pas de limba şi scrierea moldovenească (Moldavicam et linguam et orthograghiam) şi recunosc, în chipul acesta, faptul că [limba] moldovenescă este mai curată (puriorem) decît a lor, cu toate că vrăjmăşia (antipathia) dintre moldoveni şi valahi îi împiedică să o spună.  

 

mai mult se găsește http://graiesc.md/istoria-moldovei/dimitrie-cantemir.-despre-limba-moldovenilor.html

 

 

CAP. al D [4]. Despre limba sau graiul Moldovenilor

Istoricii arată osebite cugete pentru alcătuirea limbii Moldovenești: Mulți dintru dînșii zic că iaste alcătuită cu schimbare din Limba

Cătră iubitorii de știință cititori

Cartea aceasta de alcătuitoriul eii sau făcut Moldovenește, depe care izvod sau tălmăcit Latinește, de pe cea Latinească nemțește sau tălmăcit și sau și tipărit, la anul 1769 în Berlin.

mai mult se găsește http://graiesc.md/istoria-moldovei/scrisoarea-moldovei.html

33)
АШЪЗЪМЪНТУЛЬ
образованiей областей Бассарабiей

AŞĂZĂMĂNTUL
Obrazovaniei oblastei Bassarabiei


Pag.12
фiинцей причинiй, адикъ: чели де пунире ла кале, а хазнелiй, криминаличещй ши де ачерчеmари Русъще ши Молдовенеще ку пъзире леџуирилорь Имперiей Россiей ши ку цинере дрепmъцилорь ши а обичеюрилорь пъмѫнmулуй ла чея че съва аmинџе де апърарѣ дрепmулуй парmикуларю; яръ причиниле де џудикъцй полиmичещй ши де хоmърѫmурй съворь лукра î сѫнгуръ лимба Молдовенѣскъ, ши џудикъциле съворь фаче пе mемеюль леџуирилорь ши аобичеюрилорь Молдавiей.

fiinţei pricinii, adică: celi de punire la cale, a haznelii, criminaliceşti şi de acercetari Rusăşte şi Moldoveneşte cu păzire legiuirilor Imperiei Rossiei şi cu ţinere dreptăţilor şi a obiceiurilor pămîntului la ceia ce seva atinge de apărarea dreptului particulariu; iară pricinile de giudicăţi politiceşti şi de hotărîturi sevor lucre în sîngură limba Moldovenească, şi giudicăţile săvor face pe temeiul legiuirilor şi aobiceiurilor Moldaviei.
 
Pag.18
1. Такрирурили виновацилор нъскуцй молдовенй съвор фачи î лимба Молдовинѣскъ, яръ проmоколуль съва алкъmуи Русъще ши Молдовинеще
2. Съвършиmоариле хоmърѫрй дупъ къзуmа лорь îmърирѣ, съворь чиmи виновацилорь î лимба Молдовинѣскъ. ши
3. Членуриле џюдекъmорiей Криминаличещй, îmъмпинѫндь греуmаmе ашй да сокоmинца лорь î лимба Русаскъ, ау дрепmаmи а о скрiе î алорь Молдовинѣскъ лимбъ.

1. Tacrirurili (interogatoriu) vinovaţilor născuţi moldoveni săvor faci în limba Moldovenească, iară protocolul săva alcătui Rusăşte şi Moldovineşte
2. Săvărşitoarile hotărîri după căzuta lor întărirea, săvor citi vinovaţilor în limba Moldovinească. Şi
3. Cilenurile Giudecătoriei Criminaliceşti, întămpinînd greutate aşi da socotinţa lor în limba Rusască, au dreptati a o scrie în alor Moldovinească limbă.

Ла къуmарѣ џюдекъцилорь Полиmичещй съ îmърещи îmребуинцарѣ лимбiй Молдовинещй, пе mемеюль ши спре îmърирѣ дрепmъцилорь локулуй, ачели ку мулmъ милосmивирѣ, лъсаmе пенmру де апурурѣ Обласmiй Бассарабiей. Дрепmь ачея џюдикъmорiе полиmичаскъ а Областiй îпричинили де џюдикъцй а фѣцилорь парmикулари съва повъцуи де дрепmъциле ши обичеюрили Молдовенещй, ши ва лукра ачеле причинй îсѫнгуръ ачеяшй молдовенѣскъ лимбъ…

La căutarea giudecăţilor Politiceşti să întăreşti întrebuinţarea limbii Moldovineşti, pe temeiul şi spre întărirea dreptăţilor locului, aceli cu multă milostivirea, lăsate pentru de apururea Oblastii Bassarabiei. Drept aceea giudicătorie politicească (civilă) a Oblastii înpricinili de giudicăţi a feaţilor particulari săva povăţui de dreptăţile şi obiceiurili Moldoveneşti, şi va lucra acele pricini însîngură aceeaşi moldovenească limbă...
 
34)
Lecţione adecă cuvîntare, scoase, dela întîe parte a Gramaticii P.E.H.A.U pentru învăţătura limbii moldoveneşti şi ruseşti, date în tipariu, pentru folosul celor ce vor vre să înveţi, au una, au alta, dintru acesti doaî limbi. În tipografie ce Politicească, în tîrguli Eșului 1799 noemvrie 9

 
Învățătură, cum trebue să se învețe cărticica aceasta.
Întăe învățătură cel ceva vre să învețe ori una, ori alta dintru aceste doaî limbi, au pentru limba, au pentru cunoștința de orănduilile grammaticii și vrînd vre unul din Rossieni casă înviți limba Moldovenească, au și vre unul din moldoveni pentru 
 
35) FABULE
Alcătuite în limba moldovinească
de Ioan Sîrbu
Chișineu, în Tipografia lui Popov, 1851
36)
Carte bisericească ortodoxă în care sînt indicate, pe luni și pe zile, slujbele religioase
Mineu de obște Chișinău, 1819 în Exarhiceasca Tipografie a Basarabiei ce să află în Sfînta Mitropolie a Chișinăului și a Hotinului
Cu blagoslovenia Prea sfîntului îndreaptăatorului Sinod și a prea osfințitului Gavriil, Erarh Mitropolit Chișinăului și Hotinului

CU MILA LUI DMNZEU
Smeritul Gavriil Exarh [
Demnitate bisericească, superioară aceleia de mitropolit și inferioară aceleia de patriarh, care se conferea, prin delegație, de către patriarhia din Constantinopol; persoană care deținea această demnitate] Mitropolit Chisinăului și Hotinului
tuturor celor cevor ceti această Predislovie Păstorească a Noastră învățătură, Blagoslovenie Cerească le cerem dela începătoriul Păstorilor și Mîntuitoriul nostru Iis Hs
Sălindune după Păstoreasca Noastră datorie a aduce încea mai bună stare Bisericile din Oblastea Bassarabiei, Noi cu părerea de rău am luat sama, că unile din trînsele nu au nici mineile cele de pe toată luna, care pentru săvîrșirea Dmnezeeștii Slujbe ne apărat sînt trebuincioase, nici măcar Mineiul cel de obște, după care înlipsa celoralalte, sar putea săvărși Slujba Bisericească. Căci măcar că slujbele de obște în limba moldovenească sau și alăturat la sfîrșitul Cărții, ce să numește Anthologhion: însă afară de aceasta, că de acest feliu de Cărți să află acum foarte prea la puține Biserici și însuși Slujbele de obște întrînsele sînt atăta de nepline, încăt după dînsele nici o slujbă bisericească nusă poate asă săvîrși de osebită cu toată slujba ce să face la Priveghiere...
Pentru a depărta o așa de mare ca această lipsă în ceale mai de trebuință Bisericești Cărți, Noi ca o datorie a noastră am socotit a înpărtăși acum mai întîiu Bisericile cu Mineiul de obște, cesă întrebuințază pre la Bisericile pravoslavnice din Rossia: și pentru aceasta dară tălmăcindul de pre limba Slovenească pre cea Moldovenească, lam tipărit în Ecsarhiceasca Tipografie a Bassarabiei, cesă află în Răzădenția Mitropoliei Noastre.
37) INSTRUCȚIA Blagocinului Bisearicilor mai gios însemnatea a. Blagocinul este față aleasă după voința și socotința Arhiereului din preoții cei vrednici, carii cu mintea și cu faptele bune întreacă pre alții, spre a priveghia pentru buna orînduială și ispravă în bisearica lui Dumnezeu, iară mai ales între slujitorii eii, preoții, diaconii, și cliricii spre folosul creștinilor și spre slava lui Dumnezeu. b. PENTRU BISEARICIȘi pentru acea datoria ta o blagocinule...
Sau tipărit la Preasfintul Sinod la anul 1820. Iară de pre cea Slavenească sau tălmăcit pe limba Moldovenească, și sau tipărit în Duhovniceasca Tipografie a Bessarabiei în Chișinău la anul 1827.

38) SFĂTUIRE
dela COMITETUL BIBLIECEȘTII ROSSIENEȘTII SOCIETĂȚI
Ori cine ai fi tu, cui isăva întîmpla aceti această Filadă [Broșură, carte de proporții reduse, cărticică. – Din ngr. filláda.], dămi voe ate întreba pre tine: oare ai tu Biblie; O așa întrebare între creștini trebue să fie rară, după cum să pare. Însă, cîtă este știută, îi foarte de trebuință asă face această întrebare tuturora și fiește căruia. Iaste știută, că la mulțime de mii din patrioții noștri, și nu numai la copii, la tineri ce să învață, și la slugi, dară și la însuși părinții și la maicile familiilor, pela toate stările, Biblia cu totul nu să află. Mulți din trînșii cartea aceasta cu totul nu au văzuto nici odată, și nu au pentru dînsa nici o știință.
Și așa, dacă la tine nu este Biblia, tu, acela ce cetești și audzi această, sileaștete, ao căștiga pre ea. Socotește, că cartea aceasta, carea să numea…

La cea Rusască este scrisă așa: Sau dată voe asă tipări. În 24 avgust 1802 Țenzorul Sveatnicul Statului și Cavaler Ioann Timcovschii SANKT PETERBURG la Tipografia lui N. Gricea, 1802 Iară Moldovenește sau tălmăcit și sau tipărit în Ecsarhiceasca Tipografie a Bassarabiei, în Chișinău. La anul 1821
39)
ÎnNVĂȚĂTURĂ sau povăţuire pentru facerea pîinii ceii de obște mai neagră, Pentru cea albă de casă. Pentru făina cea spre întrebuințarea bucatelor. Pentru Hrisi și altele din Cartofle. Pentru sămănatul lor, lucrarea și păstrarea lor. ALcătuită de cătră G: Hristian Albert Ruchert în limba nemțească. Acum întîi tălmăcită întru cea grecească, de cătră Dimitrie Samurcas doftor. 1818 fev 14 În Tipografia Sfintei Mitropolii În Iaşi.
înmulțirea și buna înlucrarea a cartofilor. Acestea toate voind înălțimea ta ale aduce în mai mare lesnire, ale face de obște înțară știute, ai poruncit nu numai asă tălmăci în limba cea moldovenească a patriei noastre, dar asă și da întipariu și asă înpărți obștiei. Iată dar sau tălmăcit după înalta mie dată poruncă a înălțimii tale. Rugînd din adîncul sufletului pre cel atot puternic, ca săte întărească întru înaltul strămoșesca țării aceștia scaun dăruinduți ani îndelungați și toate fericirile. 1818 fev: 14 a Înălțimii tale prea plecată slugă Alecsandru Beldeman.
Copyright 2012 © Graiesc.md
Developed by webinmd.com