Graiesc Moldoveneste: Cine este Basarabia?

Cine este Basarabia?

Facebook Odnoklassniki

Răspuns găsim în Pisania bisericii Sfîntul Arhanghel Mihail din Războieni 18 noiembrie 1496
"...în anul 6984 [1476], iar al domniei sale anul 20 curgător, s-a ridicat puternicul Mahmet, împăratul turcesc, cu toate puterile sale răsăritene şi încă şi Basarab voievod poreclit Laiotă a venit cu el, cu toată Ţara sa Băsărăbească. Şi au venit să prade şi să ia Ţara Moldovei..."

 

Termenul "Basarabia", atestat din sec. al XIV-lea, derivă direct de la numele dinastiei fondată de voievodul Basarab I, în Ugrovlahia. După vechiul obicei de a desemna un stat prin numele dinastiei fondatoare, "Basarabia" sau Principatul lui Basarab sau Ţara Basarabilor.

"Ţara dintre Carpaţii de Miazăzi şi Dunăre …„Basarabskaia Zemlea”, „Ţara Basarabească” sau mai pe scurt „Basarabia”, după numele domnitorilor ei. În multe dintre cancelariile ţărilor vecine, Ugrovlahia era de...numită frecvent Basarabia…" Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Chişinău, 1991, p. 24.
Cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare…În documentele din 1496, 1499 este numită „Басарабское”, «Басарабская Земля”; în 1503 – „ţara basarabilor” (suret de pe ispisoc)

În unul din hrisoavele sale de la începutul secolului al XV-lea, domnitorul Mircea voievod îşi zice «Gospodar al pămîntului Basarabiei» (adică al Ugrovlahiei)

 

Mai jos aducem copiile hrisoavelor lui Ştefan cel Mare, deci pentru care nu existau romîni, erau basarabi.

Suceava, 2 Martie 1462.
Cu mila lui Dumnezeu noi Ştefan Voevod, domnul terii Moldovei, mărturisim şi facem cunoscut cu această carte a noastră, cu această cunoscută şi adevărată şi crestinească pecete, tuturor cîţi vor vedea această carte sau o vor auzi cetindu-se, cînd va fi cuiva de trebuintă,… Si-apoi, pe fiii lui Sedi-Ahrnat cari, prin mila lui Dumnezeu, sînt acum în mînila noastre, împreună cu alţi căpitani şi ulaui, avem să-i ţinem cu tărie şi statornicie, în mîni tari şi credincioase, si n'avem să le dăm drumul nici odată, nici să-i dăm în vreo parte oarecare sau în mîna cuiva, fie Litvanilor sau Basarabilor, fie tarului Aj-Gherei, fie Turcilor sau Ungurilor.

 

Pe timpul lui Ştefan cel Mare nu exista Ţara Romînească, era Ţara Basarabilor.

Suceava, 12 lunie 1460.
Din mila lui Duinnezeu noi Ştefan Voevod, domnul ţerii Moldovei, facem cunoscut cu această, carte a noastră, tuturor oamenilor buni, cîţi o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, cînd va fi cuiva de trebuinţă, că dăm şi am dat această carte a noastră, şi făgăduim şi am făgăduit credinciosului şi cinstitului nostru boier dumnialui Mihail logofătului, întovărăşim şi l-am întovărăşit cu această adevărată şi creştinească carte de trecere, cum se obignueşte în toată lumea, ca sá, fie slobod şi să aibă voie să se 'ntoarcă la noi, la slujba sa dreaptă şi credincioasă, fără nicio zăbavă. Iar de lucrurile ce ar trebui uitate şi cari se vor fi întîmplat în ţara Basarabilor sau ori unde în altă parte…

 

Extras din hrisov Suceava, 3 lulie 1460, unde Ştefan confirmă Lembergenilor privilegiul comercial ce-I aveau
dela unchiul săn Ştefan II şi dela predecesorii acestuia (i. e. dela
Alexandru cel Bun), restabilind vămile ce vor avea să plătească pentru mărfurile de import, de transit şi de export, cum erau în privilegiul lui Stefan II.

şi iară vecinii sînt numiţi Basarabia (ţara Basarabească)

...

Din mila lui Dumnezeu noi Ştefan Voevod, domnul ţării Moldovei, facem cunoscut prin această carte a noastră tuturor celor ce vor vedea această carte sau o vor auzi cetindu-se, cînd va fi cuiva de trebuinţă, că au venit înaintea noastră prietenii noştri, burgării din Liov, şi au adus hrisovul cel mare, pe care îl au dela unchiul nostru răposatul Ştefan Voevod şi dela toţi strămoşii noştri, şi ne-au rugat să, le uşurăm vămile, cum stă în acel vechiu hrisov...

...le este însă, slobod să ducă postavurile în ţara Ungurească, în ţara Basarabească, la Chilia şi la Turci. Şi cine va duce postavuri în ţara Basarabească, are să, dea la vama cea mare din Suceava de grivnă, trei groşi, iar în tîrgul Romanului, în Bacău, în Adjud şi în Putna, în Vaslui, în Bîrlad şi în Tecuciu de car cîte 2 zloţi. - lar aducînd, din ţara Basarabească, sau din ţara Turcească, piper sau lînă sau altceva, vor plătî în Băcău, în tîrgul Romanului şi în celelalte tîrguri de margine cîte 2 zloti turceşti de car, iar la vama cea mare din Suceava, de 12 cîntare ce se vor cumpăni, 1 rublă de argint. - Iar cine va duce postavuri la Bistriţa şi în ţara Ungurească, va plăti la Suceava 3 groşi de grivnă, la Baia 1 1/2 groşi de grivnă şi la Moldaviţa tot 11/2 groşi de grivnă; iar întorcindu-se din ţara Ungurească, la Moldaviţa de fiecare povară cîte 2 groşi, şi la Baia tot aşa de fiecare povară, cîte 2 groşi...

Copyright 2012 © Graiesc.md
Developed by webinmd.com