În cadrul companiei naţionale de reanimare a spiritualităţii moldoveneşti, Asociaţia obştească "Eu sînt moldovan, Eu grăiesc moldoveneşte" a memorat ziua de naştere a celebrului scriitor moldovan din Humuleşti - Ion Creangă.

Ion Creangă a scris în limba profund moldovenească, în cuvinte care foarte curînd după pierderea independenţei de către Principatul Moldovei a început repede să dispară şi imediat următoarele generaţii au fost nevoite să folosească dictionar pentru ale înţălege. El scria în aşa limbă ca: pojijia (нажитое)- avere, răzleţi (разлучить), probozea (преобразить), troiţă. Încep a se da explicaţii la expresii folosite de el, "n-a mîncat niciodată moarea ei", "a trecut ciolan prin ciolan".

În cadrul evenementului s-a vorbit despre unul din eroii operelor lui - Ion Roată, unul dintre deputații țărani în divanul ad-hoc. Anekdota intitulată "Ion Roată și Unirea" este o glumă cu multă finețe satirică la adresa stratului conducător al țării, care nu voiește a recunoaște drepturile țărănimii.

Pe cînd se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile sociale din Moldova, mai mulți boieri, membri ai partidului, cheamă pe deputații țărani ca să le explice programa și în special chestiunea „Unirii”. Toți țăranii păreau convinși de argumentele boierilor afară de Moș Ion Roată.

În cele din urmă unul din boieri îl invită să ridice singur o piatră mare ce se afla în grădină. Neputînd s-o facă singur, Roată e ajutat de ceilalți țărani. "Acum ai înțeles", întreabă boierul. Roată răspunde: Am înțeles așa, că pînă acum noi țăranii am dus fiecare cîte o piatră mai mare sau mai mică pe umere, însă acum suntem chemați a purta împreună tot noi, opinca, o stîncă pe umerele noastre.

Aşa şi astăzi, pentru boierii noştrii unirea presupune medalii, noi gramote, denumiri de străzi în numele lor, monumente, locuri pe viaţă în Senat la Bucureşti, pensii respective. Dar pentru noi asta e un bolovan care nu o să putem duce. Şi istoria ne-a arătat la ce unirea în final duce, Iaşul pînă în zilele noastre nu s-o mai revenit, nici cifra de afaceri şi peste 150 ani nu a atins-o cum a fost pînă 1859, conform datelor luate din articol de pe saitul ziaruldeiasi.ro.

"Moldova era net superioară ca dezvoltare economică, infrastructură si funcţionabilitate a instituţiilor publice, celorlalte regiuni. Din punct de vedere economic, absolut toţi indicii surclasau Ţara Romînească, iar in unele cazuri, ca de exemplu în agricultură, aveau chiar o valoare dublă", susţine conf.dr. Mihai Cojocariu, prodecan al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Al.I.Cuza

"Unirea din 1859 a adus Moldova si Iaşul la periferia Romîniei. Din cea mai dezvoltată zonă a ţarii, Moldova este astazi doar una din zonele defavorizate, pierzînd supremaţia politică, apoi pe cea economică si culturală. Prin cedarea statutului de capitala politică în favoarea Bucureştiului, Iaşul a trebuit să se mulţumească doar cu titlul de capitala culturală, care astazi nici nu mai are acoperire reală."